Galerie Foto
Din Satu Mare îndreptându-ne spre Nord-Est, pe DN 19, în direcția Livada, după Dealul Mujdeni intrăm în ŢARA OAŞULUI, o depresiune întinsă, închisă de lanțurile Munților Gutâi şi Munții Oaşului spre Nord-Est şi Sud, de dealuri spre Vest, iar spre Sud-Est are ieșire la câmpie. Ţara Oaşului are o întindere de 614 km2 şi cuprinde în acest spațiu comunele cu satele aparținătoare: Orașu Nou (Prilog, Racşa, Remeți, Orașu Nou - Vii); Vama (Vama Băi), Călinești (Lechința, Coca, Dumbrava); Certeze (Huta, Moișeni); Trip Băi, Boinești, Bixad, Târșolț (Aliceni); Cămârzana şi orașul Negreşti-Oaş; în total 22 de așezări.
Pe traseul nostru, pe DN 19 prima așezare care ne întâmpină în Ţara Oaşului este ORAŞU NOU, localitate atestată documentar în 1270 şi aflată la 37 km de Satu Mare. Ne continuăm drumul spre VAMA,(aflată la 44 km de Satu Mare). Așezare este atestată documentar de la 1270 şi a cărei denumire vine de la drumul comercial ce trecea pe aici şi de la negoțul cu sare. Imediat ce am intrat în Vama daca cotim spre stânga la aproximativ 2 km ajungem într-o zonă colinară împădurită, la 175 m altitudine, într-un cadru natural încântător. Aici este stațiunea VALEA MĂRIEI, stațiune cu ape minerale bicarbonate, cloruro-sodice, carbogazoase, dar în acest moment fără posibilități de a fi utilizate.
Pornind din centrul localității Vama şi îndreptându-ne spre Sud, pe valea Taina Mică, urcăm pe un drum forestier spre Munții Gutâi. La 9 km de Vama, la 400 m altitudine, se află o căldare cu diametru de 4 km, căldarea fostului vulcan din micro depresiunea PUTUROASA. în decursul vremii, apa, oscilațiile de temperatură şi vânturile au redus adâncimea căldării, dar marginile ei sunt încă bine conturate şi. străjuite de vârfurile: Celarul, Mestecăniș, Dosul Comjii, Poiana Salheghiului, Mica.
Ne continuam drumul pe DN19 până la NEGREŞTI-OAŞ, aflat la 50 km de Satu Mare. Așezarea se află la 250 m altitudine şi constituie centrul polarizator al Țării Oaşului.
Atestat documentar în 1270, şi-ar fi primit numele, susțin unii, de la culoarea neagră a „gubelor" oșenești, iar alții, de la pădurile de stejar din zonă, mai închise la culoare.
În 1389, conform documentelor, se afla în posesia lui Drag (urmaș al voievodului maramureșean Dragoș) şi e pomenit pentru secolele XIV- XV în Diplomele Maramureșene.
În 1452 când Sătmarul era stăpânit de familia Huniazilor, Negreştiul ce aparținea de cetatea Satu Mare, a avut aceeași soartă.
În secolul al XVIII-lea așezarea se afla, ca de altfel toată zona, în stăpânire habsburgică. Conform monografiei lui Szirmay Antal, apărută în 1809 la Buda, Negreştiul era cea mai mare așezare românească din Oaş, un sat ce se întindea peste 77 coline, deși avea doar 300 de case. Abia în anul 1964 așezarea s-a ridicat la rangul de oraș.
Din Negreşti se poate ajunge la:
- Certeze (5 km) - Huta Certeze (9 km) - Tur 1 km (comună suburbană)
- Bixad - Trip (6 km) - Boinești - Târșolț. (12 km) - Călinești-Oaş (15 km)
- Cămărzana (30 km) - Puturoasa (9 km)
De la Negreşti șoseaua urcă lin spre CERTEZE, localitate așezată pe DN 19, la 5 km de Negreşti (54 km de Satu Mare) şi atestată documentar de la 1329.
De la Certeze, drumul urcă în serpentine largi spre vârful Hutei. La 9 km de Negreşti, pe DN 19 se află HUŢA CERTEZE, ultima localitate din județul Satu Mare, pe acest traseu. Aici se exploatează piatră de construcții. Pe la începutul secolului al XVIII-lea au fost colonizați aici slovaci. Denumirea provine din germanul „die Hutte", care înseamnă colibă, cabană. Cuvântul german a suportat influență slavă de vest, locuitorii fiind de origine slovacă.
Huta Certeze, 588 m altitudine, e așezarea aflată la cel mai înalt punct al pasului Huta. Prin acest pas trece șoseaua care leagă Satu Mare de Sighetu Marmației. în acest punct e granița între Munții Oaşului şi Munții Gutâi, o frumoasă îngemănare de culmi muntoase.
Din acest loc se deschide o panoramă îmbietoare a Țării Oaşului. Aici, într-un cadru natural pitoresc, începând din 1957, anual, în luna mai, în trecătoarea dintre Ţara Oaşului şi a Maramureșului se organizează serbarea folclorică tradițională „Sâmbra Oilor".
Ne întoarcem pe același drum, DN 19, până la Negreşti-Oaş. De aici, cotind la dreapta, intrăm pe DJ109L, şi după numai șapte km, ajungem la BIXAD, așezare ce se află la 230 m altitudine într-o regiune de dealuri împădurite şi cu un climat de cruțare. Denumirea sa vine de la slavul sad (care înseamnă grădină, livadă) şi care a fost atașat la numele propriu Bik, asocierea nu e unică. în traducere ar însemna Grădina bivolilor sau Livada Zimbrilor.
De la Bixad, continuând drumul pe DJ 109 L, la numai 5 km, ne găsim în BOINEŞTI (sat aparținător comunei Bixad).
Aici s-au descoperit urmele celei mai vechi așezări din nord-vestul României, din neoliticul inferior.
La Boinești se află un castel vechi, cunoscut sub numele de Falansterul Pâsztory, construit în prima jumătate a secolului XIX de preotul reformat Pâsztory, cu scopul de a oferi adăpost şi loc de muncă celor săraci. Castelul are zeci de camere, dar e în paragină.
Din Boinești, pe DJ 109 K, după ce străbatem 15 km, ajungem la CĂMÂRZANA (aflata la 21 km de Negreşti şi 71 km de Satu Mare). Așezarea e atestată documentar în 1490 şi e situată într-o regiune pitorească, înconjurată de dealuri şi potrivit legendei „Cămara zânelor ", de unde şi denumirea. O altă explicație a numelui localității stă în cuvântul germanic Kamerdiner, care înseamnă îngrijitorul unei camere (cabanier).
De la Cămârzana ne întoarcem prin Boinești şi o luăm pe DJ 109 L spre CĂLINEŞTI-OAŞ, așezare atestată documentar din 1490.
Pop, Monica, Gabriela Silaghi şi Ioan Viman. 2004. Județul Satu Mare. Ghid turistic, istoric, cultural. Satu Mare: Solstițiu, 136 p.